Primăvara a venit la Răchițele, comuna Mărgău, jud. Cluj - partea a II-a

Primăvara și-a intrat pe deplin în drepturi, iar vremea pentru weekend(19-21 aprilie) se anunțase superba, prilejul perfect de a duce la bun sfârșit ceea ce imi propusesem weekend-ul trecut.
Vineri seara pe la 00:30 ajungem la refugiu, după o plimbare sub clar de lună și preferăm să ne odihnim , cu toate că poveștile la gura sobei sunt nepieritoare de cele mai multe ori. Zis și făcut. Dimineața la ora 7 suntem treziți de cântecele păsărelelor... hmmmmmmmm respir adânc viața din jurul meu. Alerg la aparatul  foto pentru a fotografia florile ce se răsfățau la lumina soarelui tot mai puternic.



Parcă timpul stătea în loc în jurul meu, deși  zvâcnea viața peste tot. Micul-dejun îl servim în aer liber, la masa de brad și acompaniați de sunetul apei, după care lenevim puțin în lumina soarelui care penetra geamul de la mansarda. În jurul ore 15:00 plecăm să colindăm împrejurimile, cu direcția Pietrele Albe. Alternând zonele de căldură cu cele de frig, zonele de zăpadă și gheață cu cele de pășune uscată, ajungem pe Boaică mult prea repede, în fața ochilor desfășurându-se Pietrele  Albe.



Pietrele Albe reprezintă un abrupt calcaros impresionant in arealul localitatilor Rachitele si Sacuieu din judetul Cluj in sudul masivului Vladeasa pe versantul stang al Văii Stanciului. Acest abrupt calcaros vizibil de la mari departari este presarat cu o multime de pesteri, avene si pereti verticali. Este de altfel un loc de catarare intens folosit de cei care practica acest sport iar mai nou se zboara si cu parapanta in zona Pietrele Albe. Declarata rezervatie naturala si datorita faptului ca zona adaposteste si cateva specii de plante ocrotite.

   

Și ce poate fi mai frumos decât un somn sub cerul liber, în prag de primăvară? Pe covorul de mușchi virgin, protejați de crengile bradului împotriva vântului și cu un albastru imaculat deasupra noastră, ațipim pentru 30 de minute.

Cum soarele se pregătea pentru un somn lung, afară se răcește încet și începe să se întunece. Pornim încet și agale, parcă încercând să prelungim ziua aceasta cu timp minunat, urmând cursul apei zburdalnice care apare și dispare în adâncuri, lăsând în urma sa doar martori efemeri.



Rămâne să ne cernem gândurile și de la turele viitoare.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu